Singura

In camera tăcută ea se simtea stinghera,
Privirea tintuita fără sa constientizeze
Pe-un colț de noptiera,
Cu calm sa se-narmeze.

Si gandurile ei se-nghesuiau la geam atat de evident
Ca se mișca perdeaua
Lasand in urma un neant
De întrebări fără răspunsuri, si uite apare următoarea

Se mai uita din când in când la ușa
Sperând ca cineva sa vina sa nu-i mai fie așa de greu
Era doar ea si un cearceaf ca de cenușă
Pe care îl invidiez c-o alinta in locul meu.

2 responses

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s